Ieri am avut treabă în oraş. Mare ghinion, având în vedere că vineri a nins neîncetat de dimineaţa şi până noaptea târziu! Privind pe fereastră am decis să-mi iau aparatul foto în spinare, să-mi vizitez maşina doar pentru a o curăţa de zăpadă şi să plec de data asta pe jos. Nu mai ningea, deci mă aşteptam ca utilajele de deszăpezire să-şi fi făcut deja treaba cu mult înainte de a mă trezi eu. N-a durat mult până să-mi dau seama că am făcut o alegere foarte inspirată şi m-am scutit de multe bătăi de cap, având în vedere faptul ...

Doamne, tare dor mi-a fost de Muntele Mic! Iniţial trebuia să înceapă altfel această postare, dar când m-am aşezat în faţa tastaturii mi-am amintit prima mea reacţie în timp ce mă apropiam cu telescaunul de locul unde trebuia să coborâm. So … după două încercări nereuşite (iarna asta) de a ajunge pe Muntele Mic, la eşecul cărora a contribuit vremea cu viscol, stâlpi rupţi de copacii căzuţi, pene de curent şi altele, iată că duminica trecută iarna s-a hotărât să fie mai îngaduitoare cu noi, moment pe care nu-l puteam rata. În consecinţă duminică dimineaţa ne-am luat schiurile, clăparii şi ...

Schiurile, claparii si bagajele erau deja pregatite, când, aruncând o privire afara am observat ca a început sa ninga. Stiam ca la Arieseni era deja zapada, dar faptul ca se mai adauga un strat pe pârtie, nu putea sa fie decat de bun augur si asta ne bucura, chiar daca ne astepta un drum de câteva ore pe soselele patriei. Dimineata urma sa constatam ca drumarii chiar erau la datorie si ca singurul lucru obositor la volan era ninsoarea care înca nu se oprise. În consecinta calatoria a decurs fara evenimente neplacute, iar dupa ce am ajuns la destinatie, ne-am salutat ...

M-am încapatânat sa postez ceva si despre Craciun, cu toate ca în momentul asta sunt total lipsit de inspiratie si chiar daca am început sa scriu, înca simt ca habar nu am cum o sa duc la capat aceasta postare! Niciodata n-am conceput sa-mi petrec Craciunul altundeva decât acasa, la Tomesti. Acolo am avut primul contact cu zapada, am facut primul om de zapada împreuna cu tatal meu, am învatat sa ma dau cu sania si sa patinez; acolo mi-am pus primul semn de întrebare despre existenta lui Mos Craciun când, ascuns sub masa si spunându-i poezia, am observat ...

E interesant cum în ultimul timp fotografia ma face sa revizitez unele locuri carora nu le-am mai acordat multa atentie. Sâmbata seara, am observat un afis pe unul din stâlpii din fata magazinului unde ma pregateam sa intru, iar textul de pe afis ma invita sa sustin echipa de volei feminin CSM Lugoj, la meciul împotriva celor de la Medicina Tg. Mures. Pe bune, asa scria, ca ma invita, iar mama m-a învatat ca nu-i politicos sa refuzi o invitatie. Oricum, deja se contura în mintea mea o noua oportunitate, o provocare din punct de vedere fotografic având în ...

Ieri mi-am petrecut ziua la tara, la casa bunicilor pentru ca a fost ziua în care erau programate taierea si pomana porcilor în familia noastra. Initial nu am vrut sa scriu despre asta pentru ca în România acest eveniment e unul cât se poate de obisnuit! Mai târziu mi-am dat seama ca tot mai putini români fac acest lucru asa cum o faceau bunicii si strabunicii nostrii si mai ales mi-am dat seama ca eu n-as concepe un astfel de eveniment fara ca, dupa sacrificarea nefericitului animal lucrurile sa decurga în mod traditional. De când ma stiu la noi în ...

Era doar o chestiune de timp pâna sa ajung sa abordez si acest subiect, pentru ca oricât de dureros ar fi, ne place sa ne reamintim din când în când. Weekend-ul trecut am fost la Tomesti pentru câteva ore si nu, nu am mers ca sa hoinaresc prin padure cu aparatul foto la gât, nici special pentru a-mi vizita parintii (cu toate ca fac asta ori de câte ori am ocazia), ci am mers acolo pentru a fi prezent la meciul pe care baietii de la A.S. Tomesti urmau sa-l dispute împotriva celor de la Tapia. A trecut multa vreme de ...

În urma cu o luna si ceva postam un comentariu pe Facebook vis-a-vis de un articol citit pe un site timisean de sport . Nu am obiceiul sa comentez tot ce vad pe net doar ca sa ma bag în seama, dar de data asta am simtit ca nu pot sa nu reactionez … si am facut-o! Comentariul meu era urmatorul: Silviu Valentin Vasiliu: ?”Imi place” cum in ultimii ani tot ce misca in judetul Timis e vazut si prezentat ca intamplandu-se in Timisoara! No offence, dar as vrea ca mentalitatea timisorenilor sa dea dovada de mai multa deschidere si inteligenta decat majoritatea conationalilor nostrii din ...

Era primavara anului 2011, o primavara friguroasa când ne-am hotarât ca peste doua saptamâni sa ne petrecem weekend-ul la Viena. Zis si facut, au început pregatirile: verificat itinerariul, hotarât ce obiective vor fii vizitate, rezervat cazare, etc. Porneam din Lugoj patru persoane, urmând ca acolo grupul sa se completeze cu înca un membru ce se întorcea din Germania, membru ce aveam sa constatam mai târziu ca nu a venit singur, ci însotit de o viroza nimicitoare. Drumul pâna acolo a decurs normal, fara evenimente neplacute, dar cum o calatorie devine de neuitat în momentul in care încep peripetiile, acestea au început ...

Aveam aproximativ 10 ani când, mergând cu bunicii la pescuit, la Surduc (era ceva obisnuit în acea perioada), ne-am trezit în fata unei situatii inedite pentru mine: drumul era închis, datorita unei competitii auto denumita Raliul Banatului. Era momentul în care faceam cunostinta cu acest sport atât de plin de adrenalina, pasiune, concentrare si descarcare emotionala, în lupta împotriva obstacolelor puse de natura si organizatori. Nu retin foarte multe detalii din ziua aceea, poate si pentru ca eram tinut la distanta de drum, iar între mine si minunea ce se desfasura pe ceea ce aflam mai târziu ca se numea ...